Amețelile însoțite de greață apar cel mai frecvent din cauze legate de urechea internă (vertij pozițional, labirintită), dar pot avea și origine neurologică, cardiovasculară sau metabolică. Majoritatea sunt benigne și trecătoare. Devin însă urgențe atunci când se asociază cu tulburări de vorbire, vedere dublă, slăbiciune într-o parte a corpului sau durere de cap bruscă și severă.
Ce înțelegem prin „amețeală”
„Amețeala” este un cuvânt-umbrelă. În limbaj medical, distingem mai multe senzații diferite, iar precizarea lor ajută mult la stabilirea cauzei:
- Vertij — senzația că tu sau lumea din jur se învârte. Este de regulă asociat problemelor de la nivelul urechii interne sau al echilibrului.
- Dezechilibru — senzația de instabilitate, ca și cum ai putea cădea, în special la mers.
- Presincopă — senzația că „îți vine să leșini”, cu vedere care se întunecă, adesea legată de tensiune arterială sau inimă.
- Amețeala vagă / „cap greu” — o senzație difuză, greu de descris, întâlnită frecvent în anxietate, oboseală sau deshidratare.
Greața apare deseori împreună cu vertijul, pentru că sistemul de echilibru din urechea internă și centrii digestivi din creier sunt strâns conectați. De aceea o criză puternică de amețeală poate declanșa greață sau chiar vărsături.
Cauze ORL (urechea internă) — cele mai frecvente
Cele mai multe amețeli cu greață pornesc de la sistemul vestibular, adică organul echilibrului din urechea internă. Iată situațiile tipice:
- Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) — cea mai comună cauză. Apar crize scurte de vertij intens la schimbarea poziției capului (când te întorci în pat, te apleci sau privești în sus). Este benign și adesea se rezolvă cu manevre de repoziționare.
- Labirintita și nevrita vestibulară — inflamații (de obicei virale) ale urechii interne, care dau vertij sever, greață și vărsături, timp de câteva zile.
- Boala Ménière — crize de vertij însoțite de țiuituri în ureche (tinitus) și scăderea auzului.
Aceste cauze sunt evaluate de medicul ORL, dar granița cu neurologia nu este întotdeauna clară — de aici și importanța unei examinări atente.
Cauze neurologice ale amețelilor
Uneori amețeala provine din creier sau din căile nervoase care controlează echilibrul. Aceste cauze necesită atenție deosebită:
- Migrena vestibulară — amețeli și vertij asociate cu migrena și cefaleea, uneori fără durere de cap evidentă. Este mult mai frecventă decât se crede.
- Accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitoriu — amețeala bruscă, mai ales însoțită de alte semne neurologice, poate anunța un accident vascular cerebral. Este o urgență.
- Scleroza multiplă — poate debuta cu amețeli și tulburări de echilibru. Vezi mai multe despre scleroza multiplă.
- Boala Parkinson și alte afecțiuni ale mișcării — pot da instabilitate la mers, care este resimțită ca amețeală.
Alte cauze frecvente (non-neurologice)
Nu orice amețeală are legătură cu urechea sau creierul. Frecvent întâlnim:
- Tensiune arterială scăzută la ridicare (hipotensiune ortostatică) — amețeală când te ridici brusc în picioare.
- Deshidratare, glicemie scăzută, anemie — mai ales pe caniculă sau la persoanele care sar peste mese.
- Efecte ale unor medicamente — sedative, antihipertensive, unele antibiotice.
- Anxietatea și atacurile de panică — dau frecvent amețeală „vagă” și greață.
Neurologic sau ORL? Tabel orientativ
Următorul tabel te poate ajuta să înțelegi diferențele, dar nu înlocuiește un consult medical:
| Caracteristică | Mai degrabă cauză ORL | Mai degrabă cauză neurologică |
|---|---|---|
| Tipul senzației | Vertij rotator clar | Dezechilibru, instabilitate la mers |
| Declanșator | Mișcarea capului, poziția | Adesea spontan, fără legătură cu poziția |
| Simptome asociate | Țiuituri, scăderea auzului, greață | Vedere dublă, tulburări de vorbire, slăbiciune, amorțeli |
| Auzul | Deseori afectat | De obicei normal |
Poți citi mai detaliat despre acest simptom în pagina noastră dedicată: amețeli și vertij.
Când amețeala este o urgență
Sună imediat la 112 sau mergi la camera de gardă dacă amețeala apare brusc și este însoțită de oricare dintre următoarele:
- Slăbiciune sau amorțeală într-o parte a corpului (față, braț, picior).
- Tulburări de vorbire — vorbire neclară sau dificultatea de a găsi cuvintele.
- Vedere dublă sau pierdere bruscă a vederii.
- Durere de cap foarte puternică, „ca niciodată până acum”.
- Dificultate severă de a merge sau de a sta în picioare, cădere.
- Pierderea stării de conștiență.
Aceste semne pot indica un accident vascular cerebral, unde fiecare minut contează. Nu aștepta să treacă de la sine.
Cum se investighează amețelile la neurolog
La consultația neurologică (decontată CAS Dolj), medicul îți pune întrebări detaliate despre tipul, durata și declanșatorii amețelilor și efectuează un examen clinic al echilibrului, ochilor și reflexelor. În funcție de suspiciune, poate recomanda investigații suplimentare.
Când sunt suspectate afecțiuni ale nervilor periferici care contribuie la instabilitate (de exemplu în neuropatia periferică), pot fi utile teste precum electromiografia (EMG) și viteza de conducere nervoasă. Pentru evaluarea căilor senzoriale ale echilibrului și văzului, se pot folosi potențialele evocate. Lista completă poate fi consultată în catalogul nostru de servicii.
Ce poți face acasă până la consult
Pentru amețelile ușoare, fără semnele de urgență de mai sus, câteva măsuri simple ajută:
- Ridică-te încet din pat sau de pe scaun, în doi timpi.
- Hidratează-te bine și nu sări peste mese.
- Evită mișcările bruște ale capului în timpul crizei.
- Așază-te sau întinde-te imediat ce simți amețeala, ca să eviți căderea.
- Notează când apar amețelile și ce le declanșează — informația este foarte utilă medicului.
Intrebari frecvente
Amețelile cu greață înseamnă întotdeauna o problemă gravă?
Nu. Cele mai multe amețeli cu greață au cauze benigne, legate de urechea internă, deshidratare sau oboseală. Devin îngrijorătoare doar când se asociază cu semne neurologice (tulburări de vorbire, vedere, slăbiciune) sau când sunt frecvente și afectează viața de zi cu zi.
La ce medic mă adresez pentru amețeli, ORL sau neurolog?
Dacă amețeala este un vertij rotator clar, declanșat de mișcarea capului, medicul ORL este adesea primul indicat. Dacă apar și alte semne neurologice sau amețeala este difuză și persistentă, este recomandat un consult neurologic. De multe ori cele două specialități colaborează.
Cât durează o criză de vertij pozițional?
Crizele de vertij poziţional benign durează de obicei sub un minut și se declanșează la schimbarea poziției capului. Dacă vertijul persistă ore sau zile, ori se repetă des, este important să fie evaluat medical.
Contactează-ne pentru un consult
Dacă amețelile te împiedică să funcționezi normal, revin des sau te îngrijorează, nu le ignora. La Centrul Medical de Neurologie Dr. Călugaru din Craiova te putem evalua complet și îndruma corect. Programează-te online sau folosește pagina de contact pentru detalii. Echipa noastră medicală o găsești pe pagina echipa medicală.
Autor: Dr. Lidia Călugaru, medic primar neurolog. Articol revizuit medical.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.