După o primă criză convulsivă la adult, investigațiile necesare sunt: consultul neurologic, electroencefalograma (EEG), o imagistică cerebrală (de obicei RMN sau CT) și analize de sânge. Scopul lor este să caute cauza crizei, să estimeze riscul de repetare și să stabilească dacă este vorba de epilepsie sau de o criză provocată de un factor temporar.
Ce înseamnă o primă criză convulsivă la adult
O criză convulsivă (sau criză epileptică) apare atunci când un grup de neuroni descarcă electric în mod anormal și sincronizat. La adult, prima criză poate lua forme variate: pierderea bruscă a conștienței cu contracții ale întregului corp (criza generalizată tonico-clonică), episoade scurte de „absență”, mișcări involuntare ale unei mâini sau senzații ciudate (miros, furnicături, déjà-vu) care preced restul manifestărilor.
Este important de reținut că o singură criză nu înseamnă automat epilepsie. Diagnosticul de epilepsie presupune, de regulă, tendința de a repeta crizele. Prima criză poate fi „provocată” de un factor identificabil (febră mare, lipsa somnului, alcool, glicemie scăzută, un medicament) sau „neprovocată”, situație în care riscul de a se repeta este mai mare și necesită o evaluare atentă.
Primul ajutor la o criză convulsivă
Dacă asistați la o criză convulsivă, panica este firească, dar câteva gesturi simple pot preveni accidentările. Cel mai important lucru este să rămâneți calm și să protejați persoana până când criza se oprește singură, de obicei în 1-3 minute.
- Protejați capul punând ceva moale dedesubt (o haină, o pernă) și îndepărtați obiectele dure sau ascuțite din jur.
- Întoarceți persoana pe o parte (poziția laterală de siguranță) pentru ca saliva sau eventualele vărsături să se scurgă și să nu blocheze respirația.
- NU introduceți nimic în gură – nici lingură, nici degete. Persoana nu își poate „înghiți limba”, iar acest gest poate provoca leziuni sau sufocare.
- NU imobilizați cu forța mișcările și nu încercați să opriți convulsiile ținând persoana strâns.
- Cronometrați criza și notați cum arată – această descriere este extrem de utilă medicului.
Sunați la 112 dacă: criza durează peste 5 minute, se repetă fără ca persoana să își revină între episoade, apare la o femeie gravidă sau la o persoană cu diabet, dacă persoana s-a rănit, are dificultăți de respirație ori este prima criză din viața ei. După criză, persoana poate fi confuză, somnolentă sau dezorientată o perioadă – stați lângă ea și liniștiți-o.
De ce contează evaluarea după prima criză
Chiar dacă persoana și-a revenit complet, o primă criză nu trebuie ignorată. Ea poate fi semnalul unei probleme care necesită tratament (o inflamație, o tulburare metabolică, mai rar o leziune cerebrală) sau poate anunța riscul unor crize viitoare. O evaluare neurologică timpurie ajută la stabilirea cauzei și la luarea deciziei corecte privind eventualul tratament, precum și la recomandările despre condus și activitățile de risc.
Primul pas este o consultație neurologică, în care medicul reconstituie în detaliu ce s-a întâmplat înainte, în timpul și după criză. Descrierea unui martor este adesea mai valoroasă decât orice aparat, pentru că persoana afectată nu își amintește episodul.
Ce investigații sunt necesare
Nu există o singură analiză care să confirme sau să excludă o problemă. Medicul neurolog combină mai multe investigații, alegându-le în funcție de tabloul clinic. Iată cele mai frecvent recomandate:
| Investigație | Ce evaluează | Când se recomandă |
|---|---|---|
| Consult neurologic | Istoricul crizei, examenul neurologic, factorii declanșatori | Întotdeauna, ca prim pas |
| EEG (electroencefalograma) | Activitatea electrică a creierului, „urmele” de tip epileptic | De rutină după o primă criză neprovocată |
| RMN cerebral | Structura creierului (leziuni, malformații, cicatrici) | Preferabil la adult, mai ales dacă examenul e anormal |
| CT cerebral | Excluderea rapidă a unei urgențe (sângerare, tumoră) | În urgență, când RMN nu e disponibil imediat |
| Analize de sânge | Glicemie, sodiu, calciu, funcție renală/hepatică, toxice | Aproape întotdeauna, pentru cauze reversibile |
| ECG (electrocardiograma) | Ritmul inimii, pentru a exclude o cauză cardiacă (sincopă) | Frecvent, deoarece leșinul poate imita o criză |
Rolul EEG-ului
EEG-ul înregistrează activitatea electrică a creierului cu ajutorul unor electrozi aplicați pe scalp și este investigația-cheie după o primă criză. El poate evidenția modificări care sugerează o predispoziție la epilepsie și, uneori, ajută la identificarea tipului de epilepsie. Este important de știut că un EEG normal nu exclude epilepsia – de aceea, în anumite cazuri, se repetă sau se efectuează după privare de somn.
Rolul imagisticii cerebrale
La adult, o primă criză neprovocată necesită de obicei o imagistică cerebrală, de preferat un RMN, pentru a căuta o cauză structurală. În urgență se folosește adesea CT-ul, mai rapid disponibil, pentru a exclude o problemă gravă care necesită intervenție imediată.
Când sunt utile testele electrofiziologice de nervi
În unele situații, simptomele care par a fi „crize” sunt de fapt manifestări ale unei alte probleme neurologice – furnicături, slăbiciune sau spasme legate de nervii periferici. Aici pot fi utile testele electrofiziologice ale clinicii noastre: electromiografia (EMG), viteza de conducere nervoasă și potențialele evocate. Acestea nu diagnostichează epilepsia în sine, dar ajută la diferențierea de afecțiuni precum neuropatia periferică sau la evaluarea unor tulburări ale căilor nervoase în contextul unor boli precum scleroza multiplă. Puteți consulta lista completă în catalogul de servicii.
Ce afecțiuni pot fi luate în considerare
În fața unei prime crize, medicul ia în calcul mai multe posibilități, nu doar epilepsia. O parte dintre episoadele care par crize sunt, de fapt, altceva – iar rolul evaluării este tocmai să facă această diferență.
- Epilepsia – când crizele au tendința de a se repeta. Mai multe informații despre această afecțiune găsiți în pagina dedicată epilepsiei.
- Crize provocate – de febră, lipsa somnului, alcool, dezechilibre ale sării sau glicemiei, unele medicamente.
- Cauze vasculare – uneori o criză poate însoți un accident vascular cerebral.
- Sincopa (leșinul) – o scădere temporară a fluxului de sânge spre creier, care poate fi confundată cu o criză.
Dacă simptomul principal a fost mai degrabă o amețeală sau vertij, ori o durere de cap intensă asemănătoare unei migrene, direcția investigațiilor poate fi diferită – motiv în plus pentru a descrie cât mai fidel ce ați simțit.
Când să vă adresați medicului neurolog
Orice primă criză convulsivă la adult merită o evaluare neurologică, chiar dacă persoana pare complet refăcută. Adresați-vă cât mai curând dacă apar: pierderi de conștiență, mișcări involuntare repetate, momente de „absență” cu privire fixă, confuzie inexplicabilă sau senzații neobișnuite recurente. Cu cât evaluarea este mai timpurie, cu atât deciziile privind tratamentul, condusul și prevenirea unor accidente sunt mai bine fundamentate.
La Centrul Medical de Neurologie Dr. Calugaru din Craiova, echipa noastră de medici neurologi evaluează pacienții cu prima criză și stabilește planul de investigații personalizat, inclusiv în regim decontat prin CAS Dolj acolo unde este cazul.
Intrebari frecvente
O singură criză convulsivă înseamnă că am epilepsie?
Nu neapărat. Diagnosticul de epilepsie presupune, de obicei, tendința de a repeta crizele. O primă criză poate fi provocată de un factor temporar (lipsa somnului, alcool, febră) și să nu se mai repete. Riscul de repetare se estimează în urma evaluării neurologice, EEG-ului și imagisticii cerebrale.
Ce fac dacă cineva are o criză convulsivă lângă mine?
Păstrați calmul, protejați capul persoanei, întoarceți-o pe o parte, nu îi puneți nimic în gură și nu o imobilizați. Cronometrați criza. Sunați la 112 dacă durează peste 5 minute, se repetă, persoana s-a rănit sau este prima criză din viața ei.
Am voie să conduc după o primă criză?
De regulă, se recomandă evitarea condusului până la evaluarea neurologică și clarificarea situației. Există reguli specifice privind condusul după o criză, iar medicul neurolog vă poate explica ce se aplică în cazul dumneavoastră, în funcție de cauză și de riscul de repetare.
Programați o consultație
Dacă dumneavoastră sau o persoană apropiată ați avut o primă criză convulsivă, nu amânați evaluarea. Programați online o consultație la Centrul Medical de Neurologie Dr. Calugaru din Craiova sau contactați-ne prin pagina de contact pentru a stabili împreună investigațiile potrivite.
Articol revizuit medical de Dr. Lidia Calugaru, medic primar neurolog.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate.